Autismul si dezechilibrele minerale

Au existat multe controverse in ceea ce priveste legatura dintre expunerea la mineralele toxice si leziunile neurologice cerebrale asociate cu tulburarile de invatare si de comportament la copii. Intr-adevar, cercetarile arata ca expunerea la metale grele precum plumbul si mercurul poate interfera cu dezvoltarea cerebrala la varste foarte fragede, chiar in doze mici, despre care anterior se credea ca sunt inofensive. 1-3

Copiii sunt in particular susceptibili la efectele nocive ale expunerii la metale grele deoarece:

•  sistemul lor nervos aflat in dezvoltare este mult mai sensibil

•  organismul lor absoarbe toxinele mai rapid si le elimina mai lent decat cel al adultilor

•  bariera hemato-encefalica nu este inca complet dezvoltata la copii. 1,4

Multi specialisti in acest domeniu suspecteaza faptul ca unele cazuri de autism sunt datorate efectelor nocive ale etil-mercurului, continut de conservantele prezente in compozitia anumitor vaccinuri. Aceasta suspiciune se datoreaza faptului ca simptomele neuro-comportamentale al intoxicatiei cu mercur sunt in mare parte aceleasi cu cele ale autismului. 5 ca raspuns la presiunile exercitate de catre FDA, Serviciul de Sanatate Publica al U.S. si alte organizatii de sanatate, producatorii de vaccinuri au inceput sa elimine sau sa reduca introducerea de etil-mercur in vaccinuri. 6

In plus, unele studii au asociat prezenta unor niveluri crescute de plumb cu autismul. 7-9 Nivelurile crescute de plumb in firul de par, semnificand o expunere pe termen lung la acest metal, au fost corelate cu o crestere a frecventei la copii a anomaliilor de comportament si a tulburarilor de invatare. 10 Pe baza observatiilor clinice, si stibiul, mineral potential toxic prezent in materialele arse, reprezinta de asemenea o posibila cauza de ingrijorare.

Indiferent de sursa, este important sa reamintim ca metalele grele sunt un pericol raspandit in mediul inconjurator copiilor, prin intermediul aerului, solului, apei, jucariilor si alimentelor. In plus, individualitatea biochimica a fiecarui copil joaca un rol important in producerea sau nu secundar expunerii a leziunilor neurologice. De exemplu, dovezile sugereaza, ca un copil autist are o capacitate mai scazuta de a detoxifia agentii toxici din mediul la care este expus si ca aceasta incapacitate il poate predispune la leziuni neurologice asociate cu trasaturi comportamentale caracteristice autismului. 4

Balanta nutritionala si metabolismul normal sunt de asemenea foarte importante. Dr. Lynn Wecker si colegii sai de la Louisiana State Medical Centre au observat ca dezechilibrele nutritionale ale organismului pot afecta neurotransmiterea si pot produce modificari accentuate ale comportamentului, multe comune cu simptomele autismului. Din acest motiv, Dr. Wecker si echipa sa au evaluat concentratiile mineralelor in parul copiilor suferinzi de autism. Ei au gasit deficite clare ale calciului, cuprului, zincului si cromului, atat de evidente incat le-au permis sa diferentieze copiii autisti de cei din lotul de control cu un grad mare de acuratete, folosind doar rezultatele analizei minerale tisulare. 11 Deficitele mineralelor nutritive pot creste susceptibilitatea copiilor de a absorbi metale grele.

Deficitul de magneziu, de asemenea asociat cu tulburarea hiperactiva cu deficit de atentie, 12 poate fi semnificativ in cadrul autismului. O analiza a parintilor copiilor cu autism, efectuata de catre Dr. Bernard Rimland, fondatorul si directorul Institutului de Cercetari in Autism, a gasit ca tratamentul combinat cu vitamina B6 si magneziu este terapia optima pentru ameliorarea simptomelor autismului la copii, desi eficienta acestui tratament a fost controversata de catre doua studii recente. 13,14

Analiza minerala tisulara reflecta expunerea cronica la metalele toxice si deficitele nutritive pe termen lung, in timp ce determinarile sanguine si urinare arata efectele dezechilibrelor mai recente.

References:

•  1 Emory E, Pattillo D, Archibald E, Bayroh M, Sung F. Neurobehavioral effects of low-level lead exposure in human neonates. Am J Obstet Gynecol 1999;181:S2-S11.

•  2 Lanphear BP, Dietrich K, Auinger P, Cox C. Subclinical lead toxicity in U.S. children and adolescents [abstract #894]. APS/SPR Joint Meeting; 2000 May 12-16; Boston MA .

•  3 Wilson MA, Johnston MV, Goldstein GW, Blue ME. Neonatal lead exposure impairs development of rodent barrel field cortex. PNAS 2000;97(10):5540-5545.

•  4 Edelson SB, Cantor DS. Autism: Xenobiotic influences. Toxicology and industrial health 1998;14(4):553-563.

•  5 Autism: a unique form of mercury poisoning. Available at the Cure Autism Now Foundation website: http://www.canfoundation.org/newcansite/sciwatch/invest.html

•  6 Halsey NA. Limiting infant exposure to thimerosal in vaccines and other sources of mercury. JAMA. 1999 Nov 10;282(18):1763-6.

•  7 Cohen DJ, Johnson WT, Caparulo BK. Pica and elevated blood lead level in autistic and atypical children. Am J Dis Child 1976;130(1):47-48.

•  8 Accardo P, Whitman B, Caul J, Rolfe U. Autism and plumbism. A possible association. Clin Pediatr 1988;27(1):41-4.

•  9 Shannon M, Graef Jw. Lead intoxication in children with pervasive developmental disorders. J Toxicol Clin Toxicol 1996;34(2):177-81.

•  10 Tuthill RW. Hair lead levels related to childrenÕs classroom attention-deficit behavior. Arch Environ Health 1996;51(3):214-220.

•  11 Wecker L, Miller SB, Cochran SR, Dugger DL, Johnson WD. Trace element concentrations in hair from autistic children. J Ment Defic Res 1985;15-22.

•  12 Kozielec T, Starobrat-Hermelin B. Assessment of magnesium levels in children with attention deficit hyperactivity disorder (ADHD). Magnes Res;1997 Jun;10(2):143-8

•  13 Rimland B. Controversies in the treatment of autistic children: vitamin and drug therapy. J Child Neurol 1988;3 Suppl:S68-72.

•  14 Findling RL, Maxwell K, Scoteses-Wojtila L, Huang J, Yamashita T, Wiznitzer M. High-dose pyridoxine and magnesium administration in children with autistic disorder: an absence of salutary effects in a double-blind, placebo-controlled study. J Aut Dev Disord 1997;27(4):467-78.

Ne puteti contacta la sediul firmei Atticia,